Daca primele lucruri la care te gandesti cand vine vorba de Napoli sunt filmele cu mafioti, impuscaturi, mizerie si hotie, vei fi dezamagit. Asta pentru ca Napoli cel real nu se compara cu cel din povesti. Din fericire! Este sigur, destul de curat, iar oamenii sunt mult mai draguti decat in nordul peninsulei italice (incomparabil mai draguti ca in Roma).
Mafia nu are treaba si nu se incurca cu turistii. Deci poti sta linistit, nici daca treci pe langa vreun gangster, mai mult ca sigur nu o sa arate ca un actor din „Caracatita” asa ca cel mai probabil nu-ti va atrage atentia.
Prolog la o aventura
Cel mai usor poti ajunge in Napoli cu un low-cost (Blue-Air) sau chiar cu o cursa de linie (Alitalia sau Hahn Air) si cel mai potrivit e sa faci asta toamna. Vara aduce valuri peste valuri de caldura (temperaturi ce depasesc adesea 40 grade) si multi turisti, ca in tot sudul Italiei. Sfarsitul sezonului canicular si inceputul toamnei (recomandam luna Septembrie) reprezinta compromisul perfect – temperaturi ideale pentru o baie in mare, plaja, dar si mult mai putini turisti. Iar pentru cazari, Airbnb s-a dovedit ca de obicei aliatul nostru!
Ce-ti va atrage insa atentia sunt stradutele pitoresti si mirosul de mare combinat cu cel de curat dat de miile de cearceafuri albe care plutesc ca un nor peste Napoli. Sau poate pizzeriile de cartier unde poti manca una dintre cele mai bune pizze (vreodata!) cu pretul a 2-3 covrigi.
Ce-am vizitat in Napoli?
Napoli este cu adevarat orasul zeului Maradona
Am inceput (si recomandam si altora) cu Napoli Sotterranea, orasul de sub oras. Si asta pentru ca iti va schimba complet modul de a vedea orasul dupa ce vezi cat de multe lucruri se ascund sub el – adevarate labirinturi de tuneluri sau cisterne (rezerve de apa din timpul Imperiului Roman) sunt doar cateva dintre surprize.
Putini stiu, dar Napoli are o retea de catacombe mai extinsa decat Parisul, ce se indinde de la muntele Vezuviu ca o panza larga ce acopera zona de sub Pompei, Herculaneum, Napoli, Pozzuoli pana la zona de coasta. Ce poti vizita in Napoli sunt bucati ale catacombelor si cisternelor din zona „Campi Flegrei” („fiery fields”).
Multe au fost folosite ca adaposturi in timpul celor 2 razboaie mondiale si au suferit deci modificari. S-au creat noi tuneluri si au fost lasate in urma de la masini de epoca si armament la jucarii si paturi de campanie. Daca esti mai aventuros poti chiar naviga pe sub oras, vizita o statie de metrou inundata si abandonata (tot cu barca) si merge chiar cu tiroliana. Totul sub supravegherea unui ghid specializat.
Am continuat cu cea mai buna pizza din lume pe care am gasit-o pe Via dei Tribunali. Recomandam simpla Margherita – rosii si busuioc proaspat scaldate in mozzarella de bivolita, totul la numai 1 euro – ce a mancat si Bill Clinton in timpul unui summit G8. Apoi am baut limoncello si crema di limone pe strazile din Centro Storico ca sa ne facem energie pentru Cimitero delle Fontanelle si cartierul Sanita.
Drumul pana la Fontanelle prin Rione Sanita (cartierul celebrei Camora) reprezinta o experienta in sine si poate oferi cea mai veridica imagine a vietii cotidiene napoletane; un cartier blocat in timp, dominat de arhitectura simplista postbelica cu cate un palazzo ratacit, o atmosfera generala din filmele italiene neo-realiste ale aniilor ’60.
Poti gasi piete de peste sau de legume oriunde. Oamenii sunt joviali, nu se grabesc nici daca intarzie la munca, lancezesc la discutii deasupra unor espresso aburinde, iar rasete si discutii pe un ton ridicat se aud peste tot. Iar mamele isi cheama fii de la joaca strigandu-i de la etajele superioare ale imobilelor decrepite: Antonio, Marco, Luigi, la cena è pronta!
Am ajuns la cimitirul Fontanelle – poate cel mai unic cimitir pe care l-am vizitat (si chiar am vizitat cateva) – 8,000,000 de cranii adapostite sub in coasta unui deal, practic o grota umpluta pana la refuz de victime ale ciumei din 1656 sau ale epidemiei de holera din 1837 te lasa cu gura cascata. It’s a must, people!
Seara poti merge pentru un pahar de Aperol Spritz in Piata Bellini – locul unde oameni de toate varstele si nationalitatile converg ca sa bea, manance si cante pe strazi. O atmosfera foarte energica, vie si efervescenta ce te face sa simti ca Napoli traieste cu adevarat!
Sfanta treime istorica: Vezuviu, Pompei si Herculaneum
Principala gara a orasului Napoli este Napoli Centrale (Naples Central Station), care face legatura si cu statia de metrou Garibaldi. Am parasit Napoli dupa 5 zile cu faimosul tren inter-regional, Circumvesuviana, in directia Sorento (si capat de linie). Il poti lua pentru a ajunge la:
- Muntele (si parcul national) Vezuviu
- Herculaneum
- Pompei
- Sorento (de unde se ajunge pe coasta Amalfi)
Primele 3 puncte de atractie pot fi vizitate atat independent, dar daca vrei sa le bifezi pe toate 3, atunci iti recomandam biletul comun, mult mai avantajos decat cel pentru fiecare in parte.
Noi am fost doar la Pompei, deoarece am considerat ca ziua pe care o aveam dedicata acestei mici expeditii nu ar ajunge sa fie impartita pe 3 parti – am fi pe fuga, nu ne-am bucura de nimic si nici nu am oferi respectul si timpul cuvenit fiecarei zone. Insa a fost o decizie pe care nu am regretat-o pentru ca a insemnat 8 dintre cele mai interesant ore pe care ni le-am fi putut imagina!
Putem spune sincer ca Pompei merita (cel putin) o zi de vizita – casele extrem de bine conservate, obiectele de zi cu zi aproape intacte, frescele multicolore, drumurile de piatra si fiecare pietricica tipa o istorie pe cat de fascinanta, pe atat de injusta; eruptia vulcanului Vezuviu care a conservat o intreaga epoca in timp, o eruptie fara de care, poate, nu ne-am fi putut crea o imagine atat de exact asupra vietii din 79 A.D.
Iar pentru cei care inca au nevoie de convingere, le recomandam animatia (extrem de realista) de mai jos. De asemenea este bine de stiut ca ocazional (la cateva zile) se organizeaza concerte de muzica clasica in amfiteatrul mare din Pompei, dand vizitatorilor ocazia sa se bucure de aceleasi conditie de auditie ca acum 2,000 de ani!
Sorento si coasta Amalfi
Dupa cum spuneam mai sus, Circumvesuviana te poate duce din Napoli pana in Sorento. De acolo poti lua unul dintre autobuzele ce sunt aliniate la iesirea din gara ca sa ajungi intr-unul dintre orasele de pe coasta Amalfi. Positano si Sorento sunt printre cele mai cunoscute si ofertante (din punct de vedere al plajei, privelistii sau restaurantelor).
Noi l-am ales pe primul, Positano…
Am coborat printre casele colorate ca sa facem baie in mare, am facut mici cumparaturi la magazinele cu specialitati locale (mult, mult limoncello) si am mancat excelent la un restaurant de familie.
Deoarece este o destinatie standard pentru turistii din Napoli sau Sorento, coasta Amalfi se poate dovedi de multe ori neincapatoare. In afara de peisajul breath taking, plajele sunt destul de putin atragatoare (multe pietre, apa destul de murdara), iar restaurantele si magazinele sunt relativ scumpe.
Insulele din apropiere (si nu ne referim la Capri, la fel de scumpa, aglomerata si mediocra ca plaje) pot fi o solutie mai buna oferind vederi si plaje spectaculoase, preturi decente si chiar si ape termale!
Insulele vazute de noi – Ischia si Procida
Daca ajungi vreodata in Procida si ti se pare totul familiar este pentru ca cel mai probabil ai mai vazut casele si strazile de acolo deja! Filme ca Il postino, Talented Mr. Ripley sau L’isola di Arturo au fost filmate in interegime sau partial in Procida.
Atat casele, cat si stradutele inguste pastreaza aerul acelor ani. Deoarece este relativ mica (cam o ora de mers de la un capat la cel diametral opus), Procida poate vi cel mai bine descoperita by foot. Aveti grija doar la autobuzele locale, niste van-uri rosii conduse energic pe strazi unde abia incape o masina.
Pe strazile din Procida timpul pare ca sta in loc cateodata
Tot in Procida am beneficiat si de o cazare foarte speciala, o cassetta (practic o casuta doar pentru noi) cu la o plaja privata si o piscina naturala formata in roci vulcanice.
Urmatoarea destinatie a fost Ischia, insula unde ne-am relaxat cel mai bine! Ceva mai mare decat Procida, este cel mai indicat sa o parcurgi cu unul dintre diferitele autobuze ce merg in sensul acelor de ceasornic. Si pentru ca beneficiaza atat de mare cat si de zone muntoase, poti combina pastele cu fructe de mare la pranz cu o cina cu vanat (iepurele este cel mai des intalnit si gustoas).
Spre deosebire de vecina Capri, Ischia ofera turistilor extrem de multe plaje spectaculoase. Puteti ajunge la majoritatea pe jos, mergand soseaua ce inconjoara insula, dar si cu autobuzul la unele mai greu accesibile. Preferata noastra a fost San Montano, o plaja cu nimic mai prejos decat cele pe care le-am vazut in Thailanda.
Ca recomandare, zona Forio este cea mai ofertanta – magazine, plaje si restaurante cu preparate traditionale impanzesc zona. Iar pentru un one day trip am ales sa mergem pe o plaja semi-privata (Maronti), la care se poate ajunge numai cu un water-taxi din Sant’Angelo. De acolo sunt accesibile si faimoasele Antiche Therme Romane.
Aici va puteti bucura si de ape termale, insula fiind una de origini vulcanice. Insa despre o adevarata gradina botanica cu bazine termale din Ischia, vom vorbi intr-un alt articol inchinat celor mai uimitoare locuri unde poti face o baie.
Concluzii?
Vizitateaza Napoli. Este ieftin, ofertant si deloc rau-famat cum poate ai auzit. Si daca tot esti acolo da o fuga si pana in insule sau prin imprejurimi si fii sigur sa-ti iei cel putin o saptamana de concediu pentru ca vei avea din plin ceea ce face!
Citeste si despre 3 cazari de pe Airbnb care ne-au facut vacanta in Italia mai mult ca perfecta sau despre Adevarata Venetie, jurnal foto pe film, aici – „Venetia e pe filmul meu!”
Ti-a placut acest articol? Da like paginii noastre de Facebook unde poti sa gasesti si alte articole asemanatoare!
escapism.ro 
Pingback: Cateva recomandari pentru un newbie in Thailanda. Asa cum am fost si noi! | escapism.ro
Pingback: Destinatii low-cost pe care nu le-au vazut deja toti prietenii tai: Partea III – Hydra, paradisul fara masini, la o ora de Atena | escapism.ro
Pingback: 3 cazari de pe Airbnb care ne-au facut vacanta in Italia mai mult ca perfecta | escapism.ro